Evoluţia nu le-ar fi trecut niciodată prin gând unor oameni care cred în Dumnezeul la care se închină creştinii ortodocşi

Ieromonah Serafim Rose
forum hexaimeron
Evoluţia, un proces nesupravegheat, impersonal, imprevizibil şi natural de descendenţă temporală cu modificări genetice, influenţat de selecţia naturală, întâmplare, împrejurări istorice şi schimbări de mediu, este o supoziţie filosofică
Hexaimeron Cosmologie Calendar Astronomie Intrebari Frecvente
| |
Calendar
|
|
|
|
 

Întrebare: Se poate vorbi despre un „calendar sfânt” şi unul „profan”?

Răspuns: Desigur. Ca şi în celelalte privinţe, toate elementele de cult din Biserică sunt „sfinte”, chiar şi când nu sunt numite astfel în mod expres. A fi „sfânt” înseamnă a fi „deosebit”, „separat” de către Dumnezeu de cele asemănătoare, dar care au scopuri şi lucrări lumeşti. Calendarul bisericesc liturgic are o funcţiune cultică, este cum s-ar zice „scheletul cultului”, îi dă ritm şi structură. Deci el se deosebeşte radical de calendarul civil „profan”, sau de cel bancar, meteorologic, al comunicaţiilor, etc. de asemenea, ca orice lucrare bisericească, calendarul liturgic este şi el divino-uman.

* * * * *

Întrebare: Calendarul iulian este o creaţie păgână. Cum a devenit el calendar bisericesc?

Răspuns: Calendarul bisericesc propriu zis a fost definitivat ca structură în perioada Sinoadelor Ecumenice. Părinţii care s-au ocupat de aceasta au trăit în cadrele Imperiului Roman, care foloseau deja în viaţa civilă calendarul „iulian”. De la aceştia s-au preluat datările, denumirile lunilor şi zilelor, etc. Conţinutul şi scopul său este însă cu totul altul decât cel iulian, de la care a rămas oarecum convenţional numele. Calendarul bisericesc liturgic tradiţional rămâne o lucrare inspirată şi binecuvântată a Sfinţilor Părinţi bisericeşti.

* * * * *

Întrebare: În ce sens rămâne acest calendar „în urmă”?

Răspuns: Ceea ce rămâne „în urmă” sunt două mişcări de mecanică cerească:
1) Precesia echinocţială. Soarele efectuează o mişcare zilnică în jurul pământului şi una anuală ce traversează întreg sectorul zodiacal între un echinocţiu de primăvară şi următorul. Dar şi cerul înstelat efectuează acea mişcare de rotaţie anuală, însă cu o viteză ceva mai mare. Consecinţa: la echinocţiul următor soarele apare cu o oarecare „întârziere”. Aceasta este cumva compensată din 4 în 4 ani prin intercalarea anului bisect. Totuşi, în ciuda acestei intercalări, mai rămâne un rest de minute care în timp de 300 de ani duce la „rămânerea în urmă” cu o zi.
2) Există un fenomen asemănător cu luna, numit proemptoza lunară. Aceasta se produce la fiecare 304 ani.
Ambele fenomene sunt mai presus de controlul omenesc şi au fost binecunoscute atât astronomilor antici cât şi Sfinţilor Părinţi.

* * * * *

Întrebare: Ce anume hotărâre de la Niceea încalcă prin rămânerea în urmă a echinocţiului calendarul vechi („iulian”)?

Răspuns: În anumiţi ani luna plină pascală nu este cea indicată în hotărârea a 3-a. Hotărârea legată de echinocţiul propriu-zis se îndeplineşte întotdeauna: Paştele se face după echinocţiu.

* * * * *

Întrebare: Este necesară o „îndreptare” a erorilor astronomice prezente în calendarul „iulian”?

Răspuns: De-a lungul vremilor au avut loc astfel de încercări de „îndreptare” care toate s-au soldat cu eşecuri şi au fost respinse pe rând de Biserică. Principalul lor defect este acesta: chiar dacă s-ar fi remediat (temporar) situaţia echinocţiului, au rămas insolubile 2 probleme: proemptoza lunară şi, mai ales, problema paştelui iudaic. Reformele, în special cea gregoriană, au încălcat grav cea de a 4-a poruncă de la Niceea, anume aceea de a nu prăznui odată cu iudeii şi cu atât mai puţin înaintea lor.S-a invocat faptul că de la un moment dat, iudeii nu mai calculează corect data paştelui lor, drept pentru care creştinii nu ar mai fi legaţi de acest moment. Motivul este fals întrucât pascaliile ortodoxe patristice au indicat cu acurateţe şi corect paştele iudaic, şi ţin permanent cont de acesta, indiferent cum s-ar calcula el astăzi sau pe viitor.

* * * * *

Întrebare: Oare in ce va consta scurtarea zilelor de care ni se spune in Evanghelie?
"şi de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile." (Sfânta Evanghelie după; Matei, cap.24)"

Răspuns: „Scurtarea” se referă la numărul lor, dar durata rămâne aceeaşi, 24 de ore ca şi acum.

* * * * *

Întrebare: Bisericile care au acceptat calendarul gregorian, au încălcat hotărârile Sfintelor Canoane, sau nu? Şi dacă le-au încălcat şi încă nu recunosc, ci  mărturisesc că a fost numai o îndreptare a calendarului şi nu o schimbare, mai sunt în Una Sfântă Sobornicească şi Apostolească Biserică? Adică e ca şi cum am spune că Sfântul Duh-Dumnezeu nu cu îndestulare a insuflat pe Sfinţii Părinţi şi de aceea au hotărât ceva imperfect sau chiar fals.

Răspuns: Bisericile care au acceptat calendarul gregorian, şi prin aceasta au încălcat hotărârile Sfintelor Canoane sunt cele catolică şi cele protestante. Ele nu erau oricum în acea Una Sfântă Sobornicească Biserică. Calendarul gregorian este sub anatema Sinoadelor Bisericii Ortodoxe.

Cât priveşte bisericile care au procedat la „îndreptarea” calendarului, aici este vorba de bisericile ortodoxe locale care au trecut la aşa numitul „stil nou” după 1924. În urma hotărârii pan ortodoxe de la Moscova 1948, în toată ortodoxia (cu excepţia Finlandei) este normativă şi obligatorie pascalia „veche” tradiţională ortodoxă. Deci acele biserici fac parte cu siguranţă din Una Sfântă Sobornicească şi Apostolească Biserică.

Singura instanţă care poate hotărî în privinţa acestei apartenenţe este un Sinod Ecumenic, sau, aşa cum se mai numeşte astăzi, pan-ortodox.

* * * * *