Autor Subiect: Despre creationism  (Citit de 9822 ori)

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Despre creationism
« : Decembrie 10, 2012, 11:24:22 a.m. »
DESPRE CREATIONISM

1. DEFINIȚIE

Creaționismul este concepția potrivit căreia întregul Univers a fost creat în mod nemijlocit de către Dumnezeu.
 
2. CREAȚIONISMUL ÎN RELIGIILE LUMII
Creaționismul este un concept comun tuturor religiilor importante, însă deosebirile asupra perspectivei creaționiste sunt mari.
Cele trei religii monoteiste, mozaismul, creștinismul si islamismul, dar și altele, pornesc de la ideea existenței unui Dumnezeu perfect, care a dat naștere (a creat), în mod voit și conștient, Universul, din nimic.

Hinduismul și numeroase curente filozofice antice pornesc de la ideea existenței unei materii primordiale din care este format Universul actual. Unele dintre acestea afirmă intenția specifică în crearea Universului de catre o forță supranaturală, în timp ce altele nu; în anumite religii există mai multe zeități care, prin relațiile dintre ele, formează universul.
 
3. RELAȚIA CREAȚIONISM-EVOLUȚIONISM
Creaționismul se află în contradicție cu și opoziție față de evoluționism, teorie care explică apariția tuturor speciilor și formelor de viață de pe Pământ prin pre-existența altora, diferențele între specii fiind datorate unor modificări produse în generații succesive (evoluție).
Există unele forme de creaționism (creaționismul evoluționist, evoluționismul teistic) care admit o evoluție de la forma în care a fost creată ințial lumea către la cea actuală.
 
4. FORME ȘI VERSIUNI ALE CREAȚIONISMULUI
a. Creaționismul biblic
Plecând de la Cartea Facerii sau Geneza din Biblie (care prezintă concepția biblică asupra apariției Universului și omului și a mersului ulterior al istoriei), creaționismul biblic afirmă că speciile au fost create ca atare, dintru început, de Dumnezeu și că ele au fost concepute ca perfecte, așa încât orice fel de evoluție de la o specie la alta este imposibilă.

Creaționismul biblic are două subcurente principale:
•Creaționismul providențial ortodox se întemeiază pe Sfânta Scriptură și pe scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii și consideră că Dumnezeu, după ce a creat lumea, continuă permanent să vegheze asupra ei. Această purtare de grijă se numeste proniere sau providență. Ea se realizează prin menținerea Universului în existență, dar și prin intervenții directe sau indirecte ale lui Dumnezeu spre îndrumarea Universului către țelul pentru care a fost creat.
 
Fundamentele Creaționismului providențial ortodox
Sfinții Părinți ai Bisericii sunt în acord asupra sensului literar al referatelor biblice privind Creația într-o serie de aspecte fundamentale:
• -  lumea a fost creată din nimic; 
• -  ca durată, Zilele Facerii sunt zile obișnuite; 
• -  toate formele de viață au fost create ("zidite") din țărână pe specii ("după felul lor") și menținute pentru totdeauna (evoluția este imposibilă);
• -  Universul material a fost supus omului (prin Adam și Eva);
• -  moartea a apărut în lume ca urmare a căderii omului în păcat;
• -  Pământul se află în centrul Universului (concepția geocentrică).


Cei mai reprezentativi teologi ortodocși care s-au ocupat de aceste aspecte au fost: Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ambrozie al Mediolanului, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Macarie cel Mare, Sfântul Isaac Sirul, Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Grigorie Sinaitul, Sfântul Ioan de Kronstadt, Serafim Rose etc. Dintre teologii români, Dumitru Stăniloaie a tratat în mod repetat în lucrările sale acest subiect.

•Creaționismul deist consideră că după ce Dumnezeu a creat Universul, El s-a retras, lăsându-l să funcționeze mai departe dupa legile pe care i le-a dat. Unii din adepții acestui curent consideră că Dumnezeu intervine totuși pentru a menține Universul în existență, alții că Dumnezeu intervine chiar și în istorie, uneori, dar sub rezerva respectării legilor Universului. Adepții acestui curent provin în general din spațiul protestant, dar și din cel romano-catolic.

Există și alte sub-curente ale creaționismului biblic, diferențiate de raportarea la durata zilelor creației, văzute de unii ca zile în ințelesul actual, de alții ca perioade mai lungi sau chiar "epoci" sau "ere" asemănătoare cu cele din geologie. Aceștia din urmă au mai multe în comun cu o altă formă de creaționism, creaționismul evolutionist:

b. Creaționismul evolutionist
Creaționismul evoluționist pornește de la ideea creării Universului de către Dumnezeu din nimic, însă promovează ideea unei "retrageri" a lui Dumnezeu din lume, astfel că, după ce a fost creată de Dumnezeu, lumea s-a supus unor legi evoluționiste, care au determinat o schimbare a speciilor dintr-una într-alta, până la formele actuale.

5. SINTETIZARE

Din punct de vedere al opiniilor referitoare la umanitate, specii, Pământ și Univers, concepțiile creaționiste cele mai importante se pot clasifica astfel:
  Creaționismul "Pământului tânăr"
- Umanitate: Creată direct de către Dumnezeu
- Specii: Create direct de Dumnezeu. Macroevoluția nu există
- Pământ: Mai tânăr de 10.000 ani. A ajuns la forma actuală în urma potopului
- Univers: Nu există un consens

•  Creaționismul "în salt"
- Umanitate: Creată direct de către Dumnezeu
- Specii: Create direct de Dumnezeu. Macroevoluția nu există
- Pământ: Concordanță cu evoluționismul (vârsta științifică). A ajuns la forma actuală în urma potopului
- Univers: Concordanța cu evoluționismul (vârsta științifică)

•  Creaționismul "progresiv"
- Umanitate: Creată direct de către Dumnezeu
- Specii: Creație, apoi evoluție. Nu există un strămoș comun
- Pământ: Concordanță cu evoluționismul (vârsta științifică). Nu a existat potopul
- Univers: Concordanță cu evoluționismul (vârsta științifică)

•  Evoluție "teistică"
- Umanitate: Evoluție din primate
- Specii: Evoluție dintr-un singur strămoș comun
- Pământ: Concordanță cu evoluționismul (vârsta științifică). Nu a existat potopul
- Univers: Concordanță cu evoluționismul (vârsta științifică)

•  Design inteligent - Toate speciile au fost create prin intervenție divină.

Sursa: creationism.info.ro

Varahiil

  • Vizitator
Re: Despre creaționism
« Raspuns #1 : Decembrie 11, 2012, 09:43:28 p.m. »
Mi se pare absolut interesanta pozitia neocatolicilor, mai ales ca evolutionismul a fost infirmat, Darwin insusi a recunoscut falsificarea craniilor omului de Piltdown, si al lui Lucy ... e absolut uimitor! "Parintele" evolutionismului se dezice de teorie, iar catolicii o imbratiseaza!
Inca una: acum multi ani, s-a difuzat pe Discovery un documentar in care americanii, extaziati, demonstrau cu probe forte ca potopul ... a avut loc! Inteleg cum neocatolicii pot nega Biblia, e firesc pentru ei, dar sa nege descoperirile "expertilor Discovery"... e mult prea mult.  :)

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Atenție!
« Raspuns #2 : Decembrie 11, 2012, 10:12:31 p.m. »
Mi se pare absolut interesanta pozitia neocatolicilor, mai ales ca evolutionismul a fost infirmat, Darwin insusi a recunoscut falsificarea craniilor omului de Piltdown, si al lui Lucy ... e absolut uimitor! "Parintele" evolutionismului se dezice de teorie, iar catolicii o imbratiseaza!

Varahiil!

În principiu ai dreptate, dar mai trebuie atenție și la detalii, așa cum o fac "amicii" noștri, gata să speculeze orice scăpare. În acest caz:

Darwin (1809-1882)

Omul de Piltdown

"Omul de Piltdown (Eoanthropus Dawsoni) a fost odata considerat ca fiind “veriga lipsa” dintre om si maimuta. Primele fragmente de Piltdown au fost descoperite in 1912. Ulterior, peste 500 de eseuri stiintifice au fost scrise despre Omul de Piltdown, intr-o perioada de 40 de ani. In anul 1953 s-a dovedit ca descoperirea a fost de fapt o farsa facuta in mod deliberat.

Inselatoria cu omul de Piltdown se considera ca a fost comisa de catre Charles Dawson, un arheolog, geolog si achizitor de fosile pentru British Museum. Oricum, nu se stie cu certitudine cine a fost implicat. Exista un numar de suspecti, incluzand pe Sir Arthur Smith Woodward, supraveghetor al departamentului de istorie naturala din cadrul British Museum si Pierre Teilhard de Chardin, paleontolog si teolog iezuit."

Maimuța Lucy
"Descoperirea în 1974, în regiunea Afar (Etiopia) a rămășițelor unei femele de australopitec, care ar fi populat savana africană cu circa 3,2 milioane de ani, a provocat o mare emoție în lumea științifică."

Nu stiu de unde ai preluat acele informații despre Darwin, dar cred că ar rebui remediate, ca să nu lăsăm în urmă erori, chiar dacă nu ni s-ar părea esențiale.

Varahiil

  • Vizitator
Re: Despre creaționism
« Raspuns #3 : Decembrie 12, 2012, 07:42:57 a.m. »
Platon
Cred ca o exprimare mai potrivita ar fi fost: Darwin a recunoscut imposibilitatea demonstrarii teoriei sale pe baza registrului fosil prezentat, iar in timp, cercetatorii au demonstrat ca probele forte aduse in sprijinul teoriei evolutioniste, au fost falsificate.
Data viitoare ma voi exprima mai clar. Multumesc pentru link-uri.
O parte din informatii le-am preluat de aici

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Re: Despre creaționism
« Raspuns #4 : Decembrie 12, 2012, 01:16:28 p.m. »
Așa da, acuma arată limpede și corect.

Dar, desigur că nu și etanș pentru cârcortașii evoluționiști teiști. Ei ne vor acuza în continuare avem duh și (re)surse neo protestante.

Apropo de ei, iată un "ciot" de pe versiunea română Wiki

Și mai pe larg în cea engleză, Theistic evolution

secțiunea privind biserica romano catolică:

„Biserica romano-catolică

Poziția bisericii romano-catolice privind teoria evoluției s-a schimbat în ultimele două secole de la o perioadă îndelungată fără nicio mențiune oficială, la o declarație de neutralitate în anii 1950, până la acceptarea limitată în ultimii ani, respingând filosofia materialistă și reducționistă din spatele ei, și insistând că sufletul uman a fost imediat infuzat de Dumnezeu, și realitatea unui strămoș uman unic (numită în mod curent monogenism) pentru toată omenirea. Biserica nu se contrazice cu savanții cu privire la aspecte cum ar fi vârsta pământului și autenticitatea catalogului de fosile, considerând că aceste aspecte se află în afara zonei sale de expertiză. Declarații papale, împreună cu comentariile cardinalilor, indică faptul că Biserica este conștientă de concluziile generale ale oamenilor de știință cu privire la apariția treptată a vieții. Într-adevăr, preotul belgian Georges Lemaître, astronom și profesor de fizică la Universitatea Catolică din Louvain, a fost primul care a propus teoria expansiunii universului, de multe ori atribuită incorect lui Edwin Hubble. Sub Cardinalul Joseph Ratzinger (actualul papă), Comisia teologică internațională a publicat un document în care acceptă big-bang-ul de acum 15 miliarde de ani și evoluția întregii vieți, inclusiv oamenilor din microorganisme care s-au format aproximativ acum 4 miliarde de ani. Vaticanul nu are nici o învățătură oficială în această problemă, cu excepția celei despre crearea specială a sufletului uman. Comisia biblică pontificală a emis un decret ratificat de Papa Pius X la 30 iunie 1909 declarând că creația specială este valabilă numai pentru om dar nu și pentru alte specii.”

Secțiunea ortodoxă este cumva neclară, îl omite de ex. pe un reprezentant de bază, și anume doctorul Kalomiros.

În privința tratării ortodoxe a problemei creaționism-evoluționism, materialul cel mai reprezentativ rămâne fără îndoială cartea părintelui Serafim Rose "Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor".

Varahiil

  • Vizitator
Re: Despre creaționism
« Raspuns #5 : Decembrie 13, 2012, 07:19:03 p.m. »
 :D
Putem sa la replicam linistiti carcotasilor, cum ca exista un motiv bun pentru care folosim resurse neoprotestante (fara a insemna catusi de putin ca avem si duh neoprotestant). Ortodocsii nu si-au pus niciodata problema de a se indoi asupra creationismului. "Ispita" asta au avut-o doar catolicii si neoprotestantii.
Cartea Pr. Serafim este excelenta, (ca dealtfel toate cartile sfintiei sale), dar este rodul multor ani de framantari personale. Este bine stiut faptul ca Pr. Serafim a fost adeptul filosofiei nietzchiene, inainte de episodul budhist. Aceasta perioada a vietii i-a cauzat framantari, intrebari, controverse launtrice, fapt care l-a determinat spre studiu ... In rest, noi, ortodocsii, nu avem indoieli ...

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
îndoieli?
« Raspuns #6 : Decembrie 13, 2012, 09:14:57 p.m. »
"Noi ortodocșii nu avem îndoieli?"

Acum, depinde care "noi ortodocșii". Într-un sens larg și cuprinzător, ortodox este oricine botezat în Biserica Ortodoxă (ceea ce implică și miruns și împărtășit și îmbisericit după Botez).

Pe parcursul vieții, după 7-12 ani, intervine treptat libertatea (cât de cât) conștientă, și de aici tot felul de opțiuni, care mai de care, mergând până la ateism și satanism.

Dar între sfințenie și satanism există o sumedenie de stadii, nivele, trepte. Iarăși, în viața practică, "ortodocșii" de azi pot avea cele mai diverse și eterodoxe păreri și concepții, atât bisericești cât și de viață curentă.

Unii au îndoieli binecuvântate, alții, unele păcătoase. Iarăși unii au certitudini binecuvântate (ortodoxe) iar alții păcătoase (erezii).

În jurul nostru întâlnim la tot pasul aceste variante - bineînțeles că mă refer la mireni. Pe forumuri, nu mai vorbesc, vedeți și singuri postările și comentariile...

Varahiil

  • Vizitator
Re: Despre creaționism
« Raspuns #7 : Decembrie 15, 2012, 02:07:16 p.m. »
Prin expresia "noi, ortodocsii", ma refer nu atat la cei care apartin formal Bisericii Ortodoxe, ci la cei care si-au insusit indeaproape trairea Ortodoxa si viziunea Sfintilor Parinti. Un astfel de om poate citi carti neoprotestante pe tema disputei creationism/evolutionism, facand distinctia clara intre informatia care trebuie asimilata, si cea care trebuie filtrata.

Daca tot au scris neoprotestantii carti bune pe subiectul asta (bune din punct de vedere strict stiintific), oare n-ar fi ciudat sa ne apucam noi, ortodocsii, sa "reinventam roata", si sa scriem o carte asemanatoare, cu - practic - aceleasi concluzii, dar cu singura diferenta, ca autorul este ortodox?

Offline LgMihail

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 49
  • Religie: Ortodox
Re: Despre creaționism
« Raspuns #8 : Decembrie 15, 2012, 07:29:50 p.m. »
Daca tot au scris neoprotestantii carti bune pe subiectul asta (bune din punct de vedere strict stiintific), oare n-ar fi ciudat sa ne apucam noi, ortodocsii, sa "reinventam roata", si sa scriem o carte asemanatoare, cu - practic - aceleasi concluzii, dar cu singura diferenta, ca autorul este ortodox?

Deja avem o serie de astfel de autori, printre care cel mai proeminent este Cuviosul Serafim Rose. Oricum, sunt si greci si chiar si romani. Un parinte care chiar s-a intrecut pe sine, calugar, in studiu anti-evolutionist - si a publicat doua carti - vietuieste intr-o manastire la 2 km de Craiova. Ii zice Pr. Grigorie. Deci sunt chiar langa noi astfel de autori. Asta nu-i face speciali in vreun fel (caci nu au pus ei mana pe microscop), dar sunt vitali (duhovniceste vorbind) pentru ortodocsii care nu sunt apti sa filtreze textele apusenilor.

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Re: Despre creaționism
« Raspuns #9 : Decembrie 15, 2012, 09:27:26 p.m. »
Un astfel de om poate citi carti neoprotestante pe tema disputei creationism/evolutionism, facand distinctia clara intre informatia care trebuie asimilata, si cea care trebuie filtrata.

Daca tot au scris neoprotestantii carti bune pe subiectul asta (bune din punct de vedere strict stiintific), oare n-ar fi ciudat sa ne apucam noi, ortodocsii, sa "reinventam roata", si sa scriem o carte asemanatoare, cu - practic - aceleasi concluzii, dar cu singura diferenta, ca autorul este ortodox?

Păi cred că răspunsul e conținut chiar în citatul de mai sus: un ortodox adevărat. cleric sau mirean, sau monah, trebuie să filtreze acele materiale neo protestante, să rețină ce e bun din ele, să scoată ce e rău, și așa va apare o nouă carte, fără a fi "reinventată roata" (bănuiesc că e vorba de roata inventată de neo protestanții aceia creaționiști fundamentaliști, nu?)

Recunoștem meritele acelora ca fiind prima reacție susținută și activă împotriva evoluționismului, noi am venit clar mai târziu, prin anii '70, și tot în America printr-un convertit de la protestantism, părintele Serafim Rose!

În urma lui au venit reacțiile ortodoxe grecești, românești, rusești, la noi după 2000 (apariția cărților lui Serafim Rose)

Și pentru că tot veni vorba de "roată, roată, te mai inventăm o dată..." (vorba cântecului...), noi, ortodocșii, nu trebuie desigur să mai (re)inventăm roata, ci mai degrabă să facem ca Harap Alb: să mergem în pod și să găsim armele ruginite și colbuite ale bătrânilor, și calul răpciugos din grajd, să le curățăm, recuperăm, să dăm tava cu jeratic, și... știm ce a urmat!

Varahiil

  • Vizitator
Re: Despre creaționism
« Raspuns #10 : Decembrie 16, 2012, 06:01:18 p.m. »
Sau, daca vreti, facand o sinteza a celor doua comentarii de mai sus, putem deveni si noi un fel de struto-camile, dar in sensul bun al cuvantului, adica sa si studiem/ scriem despre problema evolutionismului, pentru ortodocsii care inca nu au castigat un oarecare discernamant, dar si sa "cotrobaim " in pod, dupa armele "batranilor"...  :D

A fi "struto- camila" in acest caz, nu inseamna insa a fi intermediar intre strut si camila, ci a fi in acelasi timp, si strut, si camila...

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Re: Despre creaționism
« Raspuns #11 : Decembrie 17, 2012, 02:41:19 p.m. »
Acum, să revenim dacă vreți la prima postare, și anume acel material bine făcut care descrie sintetic practic toate variantele de "creaționism". Se observă limpede că acestea diferă între ele, și nu e vorba de niscai detalii nesemnificative.

Era și normal să se întâmple acest lucru, având în vedere sorgintea lor confesională diferită: catolici, neo-protestanți, ortodocși. Diferențele teologice se reflectă și în cosmologie, biologie și antropologie. (În paranteză fie spus, în Tradiția noastră ortodoxă nici nu există termenul "creaționism", el face parte din alt spațiu eclezial, dar îl folosim adaptat la contextul contemporan...)

Ajunși aici, trebuie să subliniem un lucru ce l-am aflat de curând în podul cu arme ruginite și colbăite ale bătrânilor:

Religia s-a ocupat dintotdeauna și cu Creatorul (să zicem teologia) dar și cu Creația (cosmologia, biologia, antropologia, cronologia)!
Așa au făcut bătrânii noștri până în secolul XIX, și doar de atunci am cedat pe rând cele ale Creației "cucoanei știință".

Acest domeniu se vede că nu se va mai recupera vreodată la nivel oficial, universitar, etc., ci doar în sufletele credincioase, acei "noi ortodocșii" lui Varahiil. Asta este și ceea ce ne cere Dumnzeu, și, cu jutorul Lui și putem și suntem datori a face!

Offline LgMihail

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 49
  • Religie: Ortodox
Re: Despre creaționism
« Raspuns #12 : Decembrie 17, 2012, 06:57:12 p.m. »
Acest domeniu se vede că nu se va mai recupera vreodată la nivel oficial, universitar, etc., ci doar în sufletele credincioase, acei "noi ortodocșii" lui Varahiil. Asta este și ceea ce ne cere Dumnzeu, și, cu jutorul Lui și putem și suntem datori a face!

Intr-adevar, oficial ar fi bine mai intai sa se recupereze virtutea, daca-mi permiteti... Se vede clar ca atunci cand orientarile ecumeniste sunt la un nivel inalt, probleme de genul cosmologie trec in plan secundar atat la ierarhi, cat si in cadrul asteptarilor noastre de la ei.

Dincolo de asta, nu sunt intru totul convins ca Dumnezeu cere in mod necesar schimbarea asta... Haideti sa facem un exercitiu logic: sa inglobam in teologie atat cosmologia, cat si biologia, antropologia si cronologia. Toate bune. Dar cand in istoria Bisericii au fost acestea (si multe altele teologice) cerute de la credinciosi? In realitate, a avea acces la ele in mod direct (sa le cunosti/studiezi) era un lux, de care se bucurau Sfintii Parinti. Credinciosii preluau concluziile, ceea ce gasim noi in Omilii. Niciodata in omilii nu se epuiza stiintific un subiect, el fiind mai degraba pomenit, iar nu analizat exhaustiv.

De asta si astazi, in mod normal, studierea acestor stiinte traditionale ar reveni in primul rand - tot traditional - ierarhilor.

DAR (exista si un "dar"), "gratie" iluministilor astazi masele sunt "luminate" prin cultura. Deci invatam cu totii, de la mic pana la mare, intr-o masura sau in alta stiinta vremii noastre (chimia atomica, biologia evolutionista, psihologia ateista si materialista, filosofia umanista, cosmologia acentrista, cronologia de miliarde de ani, etc.). Cine opteaza pentru invatamant (intre care ne numaram si noi, cei de fata), i se cere in mod obligatoriu sa le studieze si sa le aprofundeze pe acestea. Daca nu eram chemati la invatamant, nici nu trebuia sa ne intereseze stiintele traditionale si, de altfel, teologia in general (afara de preoti, calugari, teologi, s.a.m.d.).

Asa ca voi aduce aceasta completare lui PlatonP: omului antic sau medieval (dar si omologului sau, astazi) nu i-a cerut si nu-i va cere nimeni niciodata sa cunoasca asa ceva. Omului care a fost impins/tras cu capul inainte in stiinta contemporana nu ii raman decat doua variante:
1. ignoranta de buna voie (de care au vorbit multi asceti), preferabila pentru taran si calugarul sihastru
2. studiul "alternativelor" sau combaterea istorica, teologica, stiintifica, filosofica a celor invatate in scoala (nu neaprat public, ci pentru sine).

Cea mai sigura ramane totusi prima varianta, dar grea omului nascut si crescut in rationalismul modern. Dincolo de asta, preotii duhovnici de la orase ar trebui instruiti in asa ceva, pentru sufletele despre care considera ca au nevoie de o astfel predanie, caci nu de putine ori stiinta moderna alunga departe credinta.

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Re: Despre creaționism
« Raspuns #13 : Decembrie 17, 2012, 09:04:52 p.m. »
Asa ca voi aduce aceasta completare lui PlatonP: omului antic sau medieval (dar si omologului sau, astazi) nu i-a cerut si nu-i va cere nimeni niciodata sa cunoasca asa ceva.

Dar teologia i s-a cerut, sau nu? Răspunsul este legat în ambele cazuri de starea și nivelul acelui "om" fie el antic, medieval, modern sau contemporan.
După părerea mea, se cere de la acest "om" atâta teologie cât și știință după măsura și rolul lui în organismul Bisericii. Nu toți sunt păstori și nu toți oi, nu toți învățători, prooroci, etc. Dar de la toți se cere o cunoaștere a credinței și revelației, și da, aceea se referă atât la Creator cât și la creația Sa!

Omului care a fost impins/tras cu capul inainte in stiinta contemporana nu ii raman decat doua variante:
1. ignoranta de buna voie (de care au vorbit multi asceti), preferabila pentru taran si calugarul sihastru
2. studiul "alternativelor" sau combaterea istorica, teologica, stiintifica, filosofica a celor invatate in scoala (nu neaparat public, ci pentru sine).

În afară de acea ignoranță ascetică și asumată de bună voie, există în marea masă a oamenilor contemporani o ignoranță (crasă) spontană și involuntară atât în cele ale teologiei cât și în cele ale științei.
Faptul că petrec un timp considerabil pe băncile școlii, sau chiar ale facultății, nu îi împiedică pe cei mai mulți să o facă precum câinele prin apă. Ultimele bac-uri sunt doar un exemplu flagrant de nivelul acelora. Și nu vreau să insinuez cumva că acesta ar fi un fenomen titpic românesc, ignoranța cumplită a elevilor americani e deja de domeniul anecdotelor!

Dacă în cele teologice lucrurile sunt evidente (ce ar fi dacă la Botez nașa - nu mai vorbim de naș! - nu ar avea în fața ochilor cartea deschisă la Crez? Câte porunci din decalog se pot enunța curent? etc., etc.), aparent lucrurile ar sta mai bine la știință. Dar, și acolo domnește superficialitatea și necunoașterea, cu excepția specialiștilor.

De unde aceasta? Din nepăsare, lenevie, ignoranță și neputință, ca să numim cauzele principale.

A 2-a variantă este o alternativă viabilă, dovadă cei care participăm și urmărim site-uri și forumuri ca acesta...

Offline LgMihail

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 49
  • Religie: Ortodox
Re: Despre creaționism
« Raspuns #14 : Decembrie 17, 2012, 10:49:54 p.m. »
Dar teologia i s-a cerut, sau nu?

Nu, la asta ma si refeream. Adica, pastorii Bisericii aveau datoria sa cerceteze, sa cunoasca, sa apere si sa invete adevarurile de credinta. Ei dobandeau, cum s-ar spune, direct de la Dumnezeu, de la Sursa revelatiilor, din Scripturile la care - datorita conditiilor vremii (lipsa tehnicii, pretul cartilor, analfabetismul, etc.) - nu toti aveau acces (ba chiar foarte putini). Poporul era numit - tocmai din motivul acesta - MIRENIME sau PROSTIME (care "prost" insemna simplu, dar si neinvatat). Cu alte cuvinte, cat afla atata i se cerea, iar de aflat afla din predicile Sfintilor Parinti (ocazionale sau duminicale), dialogurile duhovnicesti de pe la manastiri (mai rare) si, unii de la altii. Dincolo de acestea, poporul credea - de pilda - ca soarele se invarte in jurul Pamantului nu pentru ca ii citise pe Aristotel si Ptolemeu, ci pentru ca asa vedea cu ochii lui. Adica, acesta era nivelul de cunoastere al "prostimii". Si nici Dumnezeu nu cerea si bine le era sa nu stie toate acestea, ca la nimic nu foloseau. Si se vede ca le cunosteau totusi de la Dumnezeu, asa cum le lasase El tutror spre marturie.

De asemenea nu stiau nici Scripturile prea bine, ca inca nu venisera din Statele inca nedescoperite cele 31000 de secte sa le tipareasca la fiecare cate o Biblie... Dar se mantuiau, ba chiar se sfinteau in simplitatea lor. Cate aflau, faceau. Noi astazi stim atatea si nimic nu implinim...

Oamenii nu mai gandesc cauzal si astfel nu-si mai pot forma o scara de valori corecta si adecvata. In cap de lista, rational vorbind, trebuie sa fie lucrul ce solicita cea mai mare motivatie, investitia pe termenul cel mai lung: mantuirea, obtinerea vesniciei. Asta nici nu figureaza pe lista, de multe ori.

Astfel, ierarhic vorbind, apare si fenomenul ignorantei (de data asta negativ), in cele mai sumbre forme: indeferentismul religios, autosuficienta stiintifica, lipsa dorintei de cunoastere, autosuficienta morala, iar de aici in jos apar tipurile acelea surprinse in parte si de Caragiale...

Ceea ce face calugarul ascetic prin ignoranta lui binecuvantata (asa cum e privita din afara) reprezinta, de fapt, aplecarea catre profund, catre cele absolute si vesnice. De fapt, tocmai acesta este - paradoxal - cel mai pragmatic, caci pentru primul ideal (cel religios, duhovnicesc), anuleaza pe rand cele laice, profane. Obtine in ultima instanta o cunoastere mult mai clara, mult mai curata a celor firesti si suprafiresti.

Vedem Sfinti contemporani (Paisie Aghioritul, Gheron Iosif...) care pot scoate maxime stiintifice, combate teorii sau rezolva experimente de nivel academic prin simpla lor...simplitate. E si o intamplare (cu toate ca nepotrivita tonului in care discutam noi aici) a Pr. Paisei Aghioritul, cand un mare chimist ii vine pentru sfat. Si discutand chestiuni pur duhovnicesti, acesta mai avea de ani buni o problema: nu-i reusea un experiment. Si, desi nu pomeneste nimic despre problema lui laica, la sfaristul discutiei Parintele Paisie ii explica in chip suprafiresc erorile experimentale pe care le facea cu temeperatura in cadrul experimentului si altele asemenea. Aplicand sfaturile parintelui, chimistului ii reuseste experimentul...

Fac o paranteza: asta poate sa ne determina pe de-o parte sa reconsideram pozitia cu privire la chimia moderna sau, in alta maniera, putem la fel de bine sa consideram la Parintele strict un limbaj adaptat vremii (intrucat era de prisos omului sa-i fi explicat elemente si ale chestiuni, pe care personal nu le putea aplica si care nu-l ajutau in fond la nimic, personal). Dar asta pentru chimie deja e separat ca topic...

Deci revenind: tainele Creatiei trebuie sa CREDEM ca le vom obtine nu citind tratate umaniste, ci facand teologia care se cheama "vorbirea CU Dumnezeu", adica rugaciunea. Iar daca nu putem, atunci sa dam ascultare celor ce prin rugaciune s-au luminat - Sfintii nostri Parinti.