Autor Subiect: Renasterea, Umanismul si Iluminismul  (Citit de 14792 ori)

Offline LgMihail

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 49
  • Religie: Ortodox
Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« : Decembrie 19, 2012, 12:01:13 p.m. »
M-am indeletnicit in parte cu studiul acestora 3. Foarte interesante concluziile inca de la primele randuri. Mi-am procurat cateva carti si am inceput cu manualele de liceu (Istorie si Literatura) unde am gasit - pe langa multe aberatii - informatiile "cheie" pentru inceput. Pana sa intram in detalii (lucru ce-l vom face progresiv), vreau sa propun ca pista de plecare urmatoarea comparatie foarte relevanta:

Renasterea: Apare in Italia si se raspandeste in Europa Occidentala in secolele 14 si 15. Este definita drept: miscare cultural-religioasa.
Umanismul: Apare in Italia (interceptand practic Renasterea si continuand-o) in perioada secolelor 14-16. Este definit drept: curent cultural (laic).
Iluminismul: Apare in Franta (matca francmasoneriei), avand o larga raspandire, marcand sec. 17-19. Este definit drept: curent cultural si ideologic(iar ideologia este anticlericala, in principiu).

Observatie: Renasterea prezinta aceste doua elemente: culturalul si religiosul. In umanism se reuseste anihilarea celui de-al doilea, laicizandu-se primul. In iluminism (care nu intamplator apare in Franta) se "desavarseste" procesul: se pastreaza elementul cultural si, in locul celui religios (eliminat in umanism) se adauga un suplinitor "ideologic", care in esenta reprezinta viziunea masonica asupra religiosului: deismul si celelalte (cu Ceasornicarul alias Arhitectul, s.a.m.d.)

Propun ca pe rand sa prezentam informatiile istorice pertinente (nu copiati abuziv din wikipedia, ci doar fragmentat ori pe scurt), iar apoi sa observam si sa analizam impreuna cum s-au succedat unele din altele, care au fost "catalizatorii" mai putin cunoscuti, adevaratele scopuri si - de ce nu - sa ne imaginam cum ar fi aratat lumea, astazi, daca aceste fenomene nu ar fi avut loc!


Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #1 : Decembrie 19, 2012, 06:02:39 p.m. »
Să o luăm atunci pe rând:

Renașterea: Apare în Italia în sec. al XIV-lea datorită unor intelectuali bizantini refugiați aici în urma unor polemici teologice de tipul celei "palamite" asupra energiilor necreate. Două nume de referință: Ghemistos Plethon și Nichifor Gregoras.

Primele două poze pe care le-ai pus reprezintă pe Leonardo da Vinci și pe Galileo Galilei. E interesant că cel din urmă a trăit în secolul al... XVII-lea, dar este, pe bună dreptate, socotit încă a aparține Renașterii, un savant renascentist.

Apropo, dar ce a "renăscut" atunci? Nu cumva cultura - arta, filosofia, știința - păgână antică precreștină?

Iluminismul: Franța are o contribuție mai presus de orice tăgadă, dar, cred că aici avem o scăpare din vedere: leagănul masoneriei (moderne, actuale) este de fapt... Anglia! De aici și deismul - vezi de pildă Newton.

Anglia și Franța au avut o rivalitate seculară, iar masoneria s-a dezvoltat în aceste țări oarecum diferit. În Anglia a predominat "Ritul scoțian" de orientare deistă, de "dreapta" - culoarea albastră, iar în Franța Marele Orient, orientare atee, de "stânga", culoarea roșie.

Cum ar fi arătat lumea fără acestea nu o vom ști niciodată, iar a specula pe această temă pare chiar zadarnic. Întrucât ele au apărut în istorie înseamnă că așa a trebuit să se întâmple, știe Domnul în iconomia Sa  de ce...

 Da vorba ceea: "tot răul spre bine!"

Varahiil

  • Vizitator
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #2 : Decembrie 19, 2012, 07:06:07 p.m. »
Fara a specula pe tema niciunuia dintre curente, cred totusi ca au fost INGADUITE de Pronia Dumnezeiasca, nu neaparat ca ...TREBUIAU sa se intample.

@PlatonP a trasat succint trasaturile de baza ale curentelor, iar @LgMihail a explicat clar ce modificari a adus fiecare dintre ele in gandirea umanitatii. Deci, nu insist pe asta.

Altceva m-a frapat. Umanismul si contradictia sa intrinseca. Desi umanismul pune in centrul preocuparilor sale omul si valorile umane,unii reprezentanti de marca ai curentului (printre care si Peter Singer), neaga superioritatea umana in raport cu alte vietuitoare, considerand-o "prejudecata", si militeaza pentru depasirea acesteia.

Peter Singer afirma:"in ciuda multor exceptii individuale, umanistii in general s-au dovedit incapabili sa se elibereze de una dintre cele mai centrale dogme crestine: "prejudecata speciismului".

In scopul depasirii "prejudecatii", Singer cheama umanistii sa ia pozitie impotriva exploatarii nemiloase a altor fiinte simtitoare. Invocand  puternic Manifestul Umanist III, evidentiaza ca "oamenii acorda prioritate intereselor membrilor propriilor noastre specii". Apoi, acelasi Manifest sustine ca, de fapt, "oamenii nu au nici un drept dumnezeiesc sau inerent de a supune alte animale".  ::)

Pe de alta parte, desi "superioritatea speciei umane" este o "prejudecata", umanistii sustin ca "educatia copiilor ar trebui sa urmareasca in primul rand instruirea copiilor cu noi cunostinte pentru a-i face mai umani". :)

Ma-ntreb si eu: de ce era important ca tinerele vlastare sa devina "mai umane", din moment ce omul nu era considerat cu nimic superior celorlalte animale? Oare, nu cumva, isi dadeau seama ca,... nu-i chiar asa?

Va amintiti de Machiavelli, cel in mintea caruia "scopul scuza mijloacele"?

Unul dintre umanisti a fost Niccolo Machiavelli... ::)

Offline Andrei

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 15
  • Religie: Ortodox
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #3 : Decembrie 19, 2012, 08:08:42 p.m. »
Foarte interesanta discutia si topicul acesta.
As face o observatie totusi.
Daca ne gandim mai bine, remarcam ca majoritatea fenomenelor culturale sau a curentelor de gandire europene si-au avut originea in Anglia. De aici, din Anglia, au patruns apoi pe continent, mai ales in Franta, Germania si Italia, dupa care au revenit in Anglia, tara lor de origine, unde au cunoscut o noua inflorire.

Sa dam cateva exemple. Scolastica incepe in Anglia cu Ioan Scotus Eriugena, apoi trece pe continent la Toma de Aquino, Albert cel mare si Bonaventura, pentru ca mai apoi sa revina in Anglia cu William Ockham si nominalistii.
Al doilea exemplu: stiintele naturii. Au inceput in Anglia cu Roger Bacon, calugar franciscan si precursorul metodei experimentale in stiinta, au trecut apoi pe continent in Franta cu Descartes, in Italia cu Galilei si in Germania cu Kepler pentru ca apoi sa renasca iar in Anglia cu Newton, Francis Bacon, Robert Boyle, John Dalton si ceilalti.

Sa luam apoi ca exemplu iluminismul. Originile iluminismului se afla in mod cert in deismul englez masonic si in empirismul englez al lui Locke, Hume si Berkeley. Apoi ajunge pe continent si influenteaza ganditori si savanti din Franta si Germania secolului 18.
Si nu in ultimul rand: romantismul. Incepe tot in Anglia cu poetii lacurilor Wordsworth si Coleridge, cu scriitorul Walter Scott, cu pictorii William Turner si John Constable, pentru ca mai apoi sa patrunda in Franta si Germania si sa revina din nou in Anglia.
Si bineinteles masoneria moderna speculativa a carei origine in Anglia e de necontestat.

Si as mai observa ceva. Arianismul modern, adica negarea dumnezeirii Mantuitorului isi are reinceputul tot in Anglia.
Arieni si eretici au fost si Kant, Hegel, Fichte, Schelling, Schleiermacher care erau germani.
Dar mai inainte de ei au fost arieni Newton, John Milton, John Locke, David Hume, Samuel Clarke, Joseph Priestley, Thomas Hobbes, cu totii englezi. Si aici pare ca Anglia a avut o influenta nefasta.

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Anglia
« Raspuns #4 : Decembrie 19, 2012, 09:58:29 p.m. »
Chiar așa e, iscusite observații!  :o

Anglia are o influență categorică în ultimii 400 de ani, - să nu uităm nici marxismul, (Engels și Marx au elaborat acolo "ideologia"), revoluția tehnico-industrială,  darwinismul, sporturile moderne, etc.

La cele spuse de Andrei, dacă adăugăm și traseul Anglia - Statele Unite - (deocamdată nu e atât de clar returul!) se închide un cerc important, și vedem unde este centrul de conducere a lumii din Renaștere încoace.

Asta ca să nu mai scociorâm și în genealogia familiei regale, sunt niscai materiale pe această temă pe net, le puteți găsi și singuri, dacă se consideră că merită și ajută topicului...

Offline LgMihail

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 49
  • Religie: Ortodox
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #5 : Decembrie 19, 2012, 10:08:13 p.m. »
@Andrei, interesanta asertiunea. Mai putem adauga si - intr-o oarecare masura - una dintre primele reforme de tip protestant, anglicanismul. Reforma anglicana este destul de rapida, bucurandu-se de sustinerea fondatorului ei - Henric al VIII-lea, si decurge foarte repede...

Trecand totusi peste aspectele astea, Renasterea nu o putem atribui Angliei, intrucat originile ei sunt - paradoxal - dupa cum bine a aratat PlatonP, bizantine. Are loc in Italia si este "interceptata" de umanisti cam la un secol dupa aparitia ei.

Tot PlatonP pune punctul pe i:

Citat
Apropo, dar ce a "renăscut" atunci? Nu cumva cultura - arta, filosofia, știința - păgână antică precreștină?

Intocmai. De fapt, intreg umanismul reprezinta reinvierea paganismului. Aproape ca este vorba de Fiara cea din Apocalipsa, care moare si, inviind, mira pe toata lumea. Si lumea zice: "cine poate sa ii stea impotriva?"
Cam in acest fel paganismul, ce a fost mai inainte starpit prin atatea stradanii, reinvie uluitor intr-un apus decazut din punct de vedere teologic si ecleziastic. Daca nu exista schisma si teologia apuseana rationalista, pe buna dreptate ca nu ar fi putut prinde acesti avangardisti, care nu aduceau in esenta NIMIC nou si original.

Si sa le luam pe rand:

1. Cosmologia lui Copernic, Kepler si Galileo Galilei: citim despre Copernic urmatoarele: "În Italia, Copernic vine în contact cu scrierile vechilor greci și se documentează asupra ipotezei heliocentrice, pe care au susținut-o unii filozofi ai antichității: Philolaos, Aristarh din Samos, Platon și convinge tot mai mult de falsitatea geocentrismului lui Ptolemeu." - care convingere, de vreme ce maniera in care Copernic teoretizeaza heliocentrismul este vadit gresita si incompleta, fiind nevoie de atatia altii pana si dupa Galilei pana ce s-a ajuns la un model acceptabil matematic si observational?

2. Chimia atomica: "Atomismul grec datează din anul 440 î.Hr., după cum spune cartea De Rerum Natura (Natura Lucrurilor), scrisă de Lucretius în anul 50 î.Hr." Atomistii greci au fost:  Leucip și Democrit, iar mai tarziu Epicur.

3. Evolutionismul lui Darwin: "Gândirea evoluționistă, ideea conform căreia speciile se schimbă de-a lungul timpului, își are rădăcinile încă din antichitate, la greci, romani, chinezi și musulmani. Totuși, până în secolul al XVIII-lea, gândirea biologică occidentală era dominată de esențialism, concepție conform căreia formele de viață rămân neschimbate. Dar în perioada iluminismului se produce o schimbare când cosmologia evoluționistă și mecanicismul se desprind din cadrul știintelor fizice formând istoria naturală."

4. Varsta uriasa a Pamantului/Universului: o gasim la mai multe popoare pagane, inclusiv in hinduism (in cartea Vedelor, Pamantul are miliarde de ani). Religiile pagane considerau ca Pamantul si Universul sunt eterne, fara inceput, deci respingeau cronologia bisericeasca. Imbinarea celor doua aspecte pagane, in vederea respingerii cronologiei bisericesti si a slabirii autoritatii ecleziastice a dus la prima teorie cum ca pamantul ar fi mai batran decat s-a crezut, care apare undeva prin secolul 17.

Acestea, dar si altele, descalifica originalitatea umanistilor si a iluministilor. Motivatia? Una foarte clara: iluminismul, ca punct de apogeu, s-a declarat din capul locului: antifeudal si antimonarhic. Anticlericali erau si umanistii. In planurile masoneriei statea de multa vreme (dovedita istoric aceasta teorie) daramarea monarhismului. Monarhismul era "aservit" Bisericii (constatare facuta de masoni) si astfel politicul era greu de controlat. Este paradoxala si vicleana urmatoarea chestiune: desi s-au declarat antimonarhici, iluministii au conturat si ideea de "monarh luminat", singurul pe care il puteau accepta.

Cateva cuvinte despre "monarhismul luminat":  a reprezentat un curent de idei și practici politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, specifice mai ales monarhiilor din centrul și estul Europei. În noua concepție de guvernare se îmbinau formele feudale de guvernare cu noile idei ale filosofiei luminilor. Din această simbioză a rezultat un ansamblu de reforme. Politica reformistă se caracterizează printr-un ansamblu de măsuri luate de la nivelul monarhiei, concentrate în domeniul administrației, justiției și finanțelor, pentru a consolida statul feudal prin înglobarea elementelor capitaliste.

Iar despre "monarhul luminat": statutul acestuia apare schimbat. Puterea acestuia nu mai este de natură divină, ci este o delegare a puterii poporului; suveranul nu mai apare ca un trimis al lui Dumnezeu, ci ca un părinte al poporului său.

Dar asta este o masura provizorie, pana cand apar revolutiile antimonarhice. De aici inainte bicefalia este rupta, iar legatura dintre Biserica si stat incepe sa se piarda tot mai mult.

Interesul politic masonic covarseste dorinta cea mare a iluministilor de a "lumina" prostimea prin cultura. E mai degraba o altfel de lumina, asemeni celei luciferice, cu care nu de putine ori adeptii masoneriei se si lauda (vezi Albert Pike, spre exemplu).

Tot de la cei "luminati" avem si denumirea de "Evul mediu si intunecat", ca perioada in care Biserica a reprezentat cultura. Deh...

Offline Andrei

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 15
  • Religie: Ortodox
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #6 : Decembrie 19, 2012, 11:02:19 p.m. »
Da, ai dreptate in privinta originii renasterii. Totusi am citit undeva, mi se pare ca la Mircea Eliade (care NU este un istoric crestin) ca acei invatati bizantini, Gregoras, Plethon, Varlaam Calabritul, cu totii anti-palamiti, suferisera la randul lor influenta filozofiei rationaliste apusene, deja instrainata de ortodoxie.
Mircea Eliade spune mi se pare ca existau si in Italia, inainte ca Plethon sau Gregoras sa ajunga acolo, umanisti care deja incepusera sa propage noile idei.
Probabil ca fenomenul a fost mai complex, desi e clar ca si anumiti invatati bizantini influentati de scolastica apuseana si de rationalismul apusean au propagat acele idei.
Apropos, oare Plethon sau Gregoras sau Achindin sau Varlaam Calabritul, nu fusesera si ei influentati de scolastica apuseana? E clar ca si din cauza asta ei NU au putut accepta teologia ortodoxa a Sfantului Grigorie Palama.

Offline LgMihail

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 49
  • Religie: Ortodox
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #7 : Decembrie 19, 2012, 11:27:32 p.m. »
Sa-l luam de pilda pe Varlaam din Calabria:

"Două ipostaze l-au făcut celebru pe Varlaam: cea de inamic al lui Palamas și cea de profesor de greacă al lui Petrarca. Un gânditor raționalist, Varlaam a nutrit la școala ideilor filozofice și a logicii lui Aristotel, apreciind silogismele și capacitatea minții omenești de a pătrunde cu sprijinul lor către "natura" lucrurilor.
Varlaam a scris Logistica, în șase cărți, în limba greacă, în care a tratat numeroase probleme de aritmetică."

Cu toate acestea nu se dovedeste apropierea catre rationalismul latin, ba din contra: Varlaam merge mai departe (cum bine s-a vazut) si il preia direct pe cel grecesc (pagan). El va face in Apus pasul de la teologia rationalista occidentala la rationalismul umanist de mai tarziu. Gasim astfel:

"Varlaam pare să fi fost mai degrabă un dialectician de profesie decât un mistic. El nu s-a opus numai misticii isihaste, ci a intrat în polemică și cu Scolastica occidentală. Astfel, între 1330 și 1334, Varlaam scrisese atât împotriva latinilor cât și a prelaților ortodocși favorabili unirii bisericilor (majoritatea mistici și de orientare areopagitică), acordând un rol fundamental gândirii raționale grecești pentru fundamentarea teoretică a creștinismului.
El spune că adevărata activitate a intelectului trebuie să țină cont de realizările științei laice, deoarece numai filosofia laică furnizează intelectului criterii de cunoaștere și gândire. Pe acestea se întemeiază cunoașterea dialectică.
Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință.
Varlaam opune astfel două metode de demonstrație:
 - demonstrația apodictică (certă în virtutea premiselor revelate și validă prin faptul că ține cont de regulile silogismului), respectiv
 - demonstrația dialectică (validă, întrucât ține cont de regulile silogismului, dar bazată pe premise provenind din cunoașterea laică).
În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul său teren: logica, rațiunea. Mesajul lui Varlaam era acela că propozițiile teologiei catolice nu au valoare apodictică, având doar valoare „dialectică” întrucât nu constituie decât simple dezbateri pornind de la adevărurile biblice (era vorba de acele „demonstrații” bazate pe propoziții biblice, întâlnite de exemplu în lucrări ca Sic et non a lui Abélard).
Argumentarea lui Varlaam reprezenta un pericol și pentru ortodoxie, din punctul de vedere al lui Grigore Palamas. Prin aceleași argumente s-ar fi putut, la o adică, arăta că nici propozițiile ortodoxiei nu au valoare apodictică."

Despre Georgios Gemistos Plethon am gasit ca avea elemente de filosofie neoplatonica, tangente cu evreii si simpatii pentru invataturile lui Zoroastru.

Iar despre Alchidin, am gasit in cartea „Viața Sfîntului Sava Vatopedinul”(sec. XIV), scrisă de Sf.Filothei Kokinos(ucenicul lui), urmatoarele:

Citat
Vedenia aceasta a avut-o Sfîntul Sava în vremea cînd era nelămurit în legătură cu problema apărută atunci, a ereziei lui Achidin.

„Era noapte și mă rugam mult. Am făcut rugăciune neîntreruptă și stăruitoare pentru problema aceasta. Timpul trecea și apăreau zorii. La un moment dat mi s-a părut că am adormit. Dar nu era somn, ci o amorțeală a simțurilor trupești, care-mi ținea mintea între somn și veghe.

Se făcea că stau într-o biserică spațioasă și măreață. Un cor strălucitor de arhierei a ieșit din altar cu mult fast și strălucire. Îndată ce au ieșit pe ușile împărătești, n-au urmat toți același drum, ci s-au despărțit în două, ca un rîu. Jumătate au completat spațiul din dreapta, înconjurîndu-l. Au început de la stîlpul porții împărătești și au continuat să stea drepți și măreți în fața sfintelor icoane. Stăteau spate în spate, lipiți, așezați ca într-un lanț. Cealaltă jumătate s-a așezat la fel, în spațiul din stînga.

Un respect negrăit stăpînea pretutindeni. Toți erau gînditori, toți cugetau, toți se concentrau. Totodată acolo se afla o mare mulțime de oameni. Cu toții îi priveam pe arhierei cu teamă și respect.

Atunci am văzut pe cineva care semăna cu un diacon, ieșind singur din acel altar. Strălucitor și luminos la chip și la veșminte, părea un înger venit să aducă porunci minunate. În mînă ținea o carte, gata să citească ce scria în ea. S-a înclinat în dreapta și în stînga în fața celor prezenți, a pășit drept și a urcat pe scările amvonului. Mai întîi a tăcut puțin și a atras toate privirile asupra lui, cum era firesc. Astfel i-a făcut pe ascultători să fie și mai atenți. O tăcere adîncă stăpînea încă pretutindeni. Atunci a deschis cartea – ce priveliște înfricoșătoare! – și a spus: „Achindin, care a rostit cuvinte hulitoare împotriva Bisericii lui Dumnezeu, al doilea Iuda, trădătorul evlaviei, al doilea Arie, sfîșiind ca și acela Biserica lui Hristos, apostatul, vrăjmașul și războinicul vădit al adevărului, să fie anatema!”

La auzul acestor cuvinte, corul acela strălucitor al arhiereilor a rupt tăcerea, și împreună cu mulțimea a rostit aceleași cuvinte: „Anatema!”. Acest vuiet negrăit a devenit din ce în ce mai puternic, repetînd de multe ori cuvîntul. Atunci și eu, ca și cînd m-ar fi împins o putere nevăzută, am strigat același cuvînt ca și ceilalți. În clipa aceea mi-am revenit în sine. Vederea aceasta minunată mi se stinsese, însă gura mea rostea încă cuvîntul acelei hotărîri îngerești: „Anatema!”

Acestea s-au întîmplat în vedenia Sfîntului Sava. Care învățat în cele sfinte se va îndoi că această hotărîre a venit din cer? Cine se va îndoi că acea carte este a întîilor-născuți, scriși în ceruri (Evrei 12,23). În ea sunt scrise numele celor care urmează tradiția apostolică, după cum menționează hotărîrea: „Bucurați-vă, că numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10,20). Și invers, de acolo sunt șterse numele potrivnicilor Ortodoxiei, și sunt anatemizați într-un glas, de către întreaga Biserică cerească.

Deci cred ca e clar... :D Aici e mai mult decat rationalism apusean: este paganism!

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Varlaam
« Raspuns #8 : Decembrie 20, 2012, 11:40:42 a.m. »
Binevenite caracterizările acestora!

Și acum, iată o aplicație practică actuală:

Întrebare de baraj

Ce personaj(e)/grupare se manifestă în biserică, în societate, media și internet, universități, în zilele noastre (începând din secolul trecut) într-un vădit duh varlaamit antipalamit, deci antiortodox?  ::)

Offline Andrei

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 15
  • Religie: Ortodox
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #9 : Decembrie 20, 2012, 05:48:41 p.m. »
Eu unul marturisesc ca nu stiu raspunsul. Sau ma rog, as avea niste idei dar nu stiu exact despre cine e vorba.
Si sunt chiar curios sa aflu.

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Idei
« Raspuns #10 : Decembrie 20, 2012, 06:00:46 p.m. »
Păi spune-le mai întâi pe acelea, poate se nimeresc!  :)

Offline Andrei

  • Junior Member
  • **
  • Mesaje postate: 15
  • Religie: Ortodox
Re: Renasterea, Umanismul si Iluminismul
« Raspuns #11 : Decembrie 20, 2012, 06:07:50 p.m. »
Pai o varianta ar fi Colegiul Noua Europa. Dar nu stiu daca la el va referiti.

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Colegiul Noua Europă
« Raspuns #12 : Decembrie 20, 2012, 09:03:56 p.m. »
Interesantă propunere.

Hai atunci să vedem cum se aplică în cazul lor varlaamismul. Poți să ne dai niște detalii/caracteristici concrete? Nu toți știm multe despre ei, poate o mână de ajutor...

Offline PlatonP

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 73
  • Religie: Ortodox
Bizantinii și Renasterea
« Raspuns #13 : Decembrie 21, 2012, 12:12:49 p.m. »

Renașterea: Apare în Italia în sec. al XIV-lea datorită unor intelectuali bizantini refugiați aici în urma unor polemici teologice de tipul celei "palamite" asupra energiilor necreate. Două nume de referință: Ghemistos Plethon și Nichifor Gregoras.

O completare la cele de mai sus:

"Renașterea italiană apare ca o consecință clară și directă a căderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea în masă a savanților bizantini către Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primește 5000 de savanți exilați din Bizanț într-un singur an la Florența, acolo unde în curând vor scrie Petrarca, Dante și Boccacio, și unde vor picta Michelangelo și Leonardo da Vinci." (Prof. dr. Maria-Luminița Rollé, Universitatea din Edinburgh, Academic Consultant in European Mytholgy)

Sincer, cifra pare cumva cam mare, nu știu de unde are dânsa această informație. Dar ea (până la urmă e o cifră rotunjită și nu chiar imposibilă) întărește cele afirmate.

Offline neica_nimeni

  • Senior Member
  • ****
  • Mesaje postate: 118
  • Religie: Ortodox
5000 de specialisti ?
« Raspuns #14 : Decembrie 21, 2012, 08:48:25 p.m. »
Se pare ca cei 5000 de specialisti erau si atunci la moda  :o ... istoria s-a repetat si in perioada conventiei democratice, sloganul lor de campanie, la refren, pomenea de cei 5000 de specialisti ... iar cand au format guvernul nu au reusit sa stranga nici macar 5 mediocri ...  :)

Sa revenim la intrebarea de baraj, care ar fi raspunsul ?