Paradigme istorice > Rădăcinile filosofiei si stiintei moderne

Renasterea, Umanismul si Iluminismul

<< < (2/4) > >>

LgMihail:
@Andrei, interesanta asertiunea. Mai putem adauga si - intr-o oarecare masura - una dintre primele reforme de tip protestant, anglicanismul. Reforma anglicana este destul de rapida, bucurandu-se de sustinerea fondatorului ei - Henric al VIII-lea, si decurge foarte repede...

Trecand totusi peste aspectele astea, Renasterea nu o putem atribui Angliei, intrucat originile ei sunt - paradoxal - dupa cum bine a aratat PlatonP, bizantine. Are loc in Italia si este "interceptata" de umanisti cam la un secol dupa aparitia ei.

Tot PlatonP pune punctul pe i:


--- Citat ---Apropo, dar ce a "renăscut" atunci? Nu cumva cultura - arta, filosofia, știința - păgână antică precreștină?
--- Terminare citat ---

Intocmai. De fapt, intreg umanismul reprezinta reinvierea paganismului. Aproape ca este vorba de Fiara cea din Apocalipsa, care moare si, inviind, mira pe toata lumea. Si lumea zice: "cine poate sa ii stea impotriva?"
Cam in acest fel paganismul, ce a fost mai inainte starpit prin atatea stradanii, reinvie uluitor intr-un apus decazut din punct de vedere teologic si ecleziastic. Daca nu exista schisma si teologia apuseana rationalista, pe buna dreptate ca nu ar fi putut prinde acesti avangardisti, care nu aduceau in esenta NIMIC nou si original.

Si sa le luam pe rand:

1. Cosmologia lui Copernic, Kepler si Galileo Galilei: citim despre Copernic urmatoarele: "În Italia, Copernic vine în contact cu scrierile vechilor greci și se documentează asupra ipotezei heliocentrice, pe care au susținut-o unii filozofi ai antichității: Philolaos, Aristarh din Samos, Platon și convinge tot mai mult de falsitatea geocentrismului lui Ptolemeu." - care convingere, de vreme ce maniera in care Copernic teoretizeaza heliocentrismul este vadit gresita si incompleta, fiind nevoie de atatia altii pana si dupa Galilei pana ce s-a ajuns la un model acceptabil matematic si observational?

2. Chimia atomica: "Atomismul grec datează din anul 440 î.Hr., după cum spune cartea De Rerum Natura (Natura Lucrurilor), scrisă de Lucretius în anul 50 î.Hr." Atomistii greci au fost:  Leucip și Democrit, iar mai tarziu Epicur.

3. Evolutionismul lui Darwin: "Gândirea evoluționistă, ideea conform căreia speciile se schimbă de-a lungul timpului, își are rădăcinile încă din antichitate, la greci, romani, chinezi și musulmani. Totuși, până în secolul al XVIII-lea, gândirea biologică occidentală era dominată de esențialism, concepție conform căreia formele de viață rămân neschimbate. Dar în perioada iluminismului se produce o schimbare când cosmologia evoluționistă și mecanicismul se desprind din cadrul știintelor fizice formând istoria naturală."

4. Varsta uriasa a Pamantului/Universului: o gasim la mai multe popoare pagane, inclusiv in hinduism (in cartea Vedelor, Pamantul are miliarde de ani). Religiile pagane considerau ca Pamantul si Universul sunt eterne, fara inceput, deci respingeau cronologia bisericeasca. Imbinarea celor doua aspecte pagane, in vederea respingerii cronologiei bisericesti si a slabirii autoritatii ecleziastice a dus la prima teorie cum ca pamantul ar fi mai batran decat s-a crezut, care apare undeva prin secolul 17.

Acestea, dar si altele, descalifica originalitatea umanistilor si a iluministilor. Motivatia? Una foarte clara: iluminismul, ca punct de apogeu, s-a declarat din capul locului: antifeudal si antimonarhic. Anticlericali erau si umanistii. In planurile masoneriei statea de multa vreme (dovedita istoric aceasta teorie) daramarea monarhismului. Monarhismul era "aservit" Bisericii (constatare facuta de masoni) si astfel politicul era greu de controlat. Este paradoxala si vicleana urmatoarea chestiune: desi s-au declarat antimonarhici, iluministii au conturat si ideea de "monarh luminat", singurul pe care il puteau accepta.

Cateva cuvinte despre "monarhismul luminat":  a reprezentat un curent de idei și practici politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, specifice mai ales monarhiilor din centrul și estul Europei. În noua concepție de guvernare se îmbinau formele feudale de guvernare cu noile idei ale filosofiei luminilor. Din această simbioză a rezultat un ansamblu de reforme. Politica reformistă se caracterizează printr-un ansamblu de măsuri luate de la nivelul monarhiei, concentrate în domeniul administrației, justiției și finanțelor, pentru a consolida statul feudal prin înglobarea elementelor capitaliste.

Iar despre "monarhul luminat": statutul acestuia apare schimbat. Puterea acestuia nu mai este de natură divină, ci este o delegare a puterii poporului; suveranul nu mai apare ca un trimis al lui Dumnezeu, ci ca un părinte al poporului său.

Dar asta este o masura provizorie, pana cand apar revolutiile antimonarhice. De aici inainte bicefalia este rupta, iar legatura dintre Biserica si stat incepe sa se piarda tot mai mult.

Interesul politic masonic covarseste dorinta cea mare a iluministilor de a "lumina" prostimea prin cultura. E mai degraba o altfel de lumina, asemeni celei luciferice, cu care nu de putine ori adeptii masoneriei se si lauda (vezi Albert Pike, spre exemplu).

Tot de la cei "luminati" avem si denumirea de "Evul mediu si intunecat", ca perioada in care Biserica a reprezentat cultura. Deh...

Andrei:
Da, ai dreptate in privinta originii renasterii. Totusi am citit undeva, mi se pare ca la Mircea Eliade (care NU este un istoric crestin) ca acei invatati bizantini, Gregoras, Plethon, Varlaam Calabritul, cu totii anti-palamiti, suferisera la randul lor influenta filozofiei rationaliste apusene, deja instrainata de ortodoxie.
Mircea Eliade spune mi se pare ca existau si in Italia, inainte ca Plethon sau Gregoras sa ajunga acolo, umanisti care deja incepusera sa propage noile idei.
Probabil ca fenomenul a fost mai complex, desi e clar ca si anumiti invatati bizantini influentati de scolastica apuseana si de rationalismul apusean au propagat acele idei.
Apropos, oare Plethon sau Gregoras sau Achindin sau Varlaam Calabritul, nu fusesera si ei influentati de scolastica apuseana? E clar ca si din cauza asta ei NU au putut accepta teologia ortodoxa a Sfantului Grigorie Palama.

LgMihail:
Sa-l luam de pilda pe Varlaam din Calabria:

"Două ipostaze l-au făcut celebru pe Varlaam: cea de inamic al lui Palamas și cea de profesor de greacă al lui Petrarca. Un gânditor raționalist, Varlaam a nutrit la școala ideilor filozofice și a logicii lui Aristotel, apreciind silogismele și capacitatea minții omenești de a pătrunde cu sprijinul lor către "natura" lucrurilor.
Varlaam a scris Logistica, în șase cărți, în limba greacă, în care a tratat numeroase probleme de aritmetică."

Cu toate acestea nu se dovedeste apropierea catre rationalismul latin, ba din contra: Varlaam merge mai departe (cum bine s-a vazut) si il preia direct pe cel grecesc (pagan). El va face in Apus pasul de la teologia rationalista occidentala la rationalismul umanist de mai tarziu. Gasim astfel:

"Varlaam pare să fi fost mai degrabă un dialectician de profesie decât un mistic. El nu s-a opus numai misticii isihaste, ci a intrat în polemică și cu Scolastica occidentală. Astfel, între 1330 și 1334, Varlaam scrisese atât împotriva latinilor cât și a prelaților ortodocși favorabili unirii bisericilor (majoritatea mistici și de orientare areopagitică), acordând un rol fundamental gândirii raționale grecești pentru fundamentarea teoretică a creștinismului.
El spune că adevărata activitate a intelectului trebuie să țină cont de realizările științei laice, deoarece numai filosofia laică furnizează intelectului criterii de cunoaștere și gândire. Pe acestea se întemeiază cunoașterea dialectică.
Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință.
Varlaam opune astfel două metode de demonstrație:
 - demonstrația apodictică (certă în virtutea premiselor revelate și validă prin faptul că ține cont de regulile silogismului), respectiv
 - demonstrația dialectică (validă, întrucât ține cont de regulile silogismului, dar bazată pe premise provenind din cunoașterea laică).
În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul său teren: logica, rațiunea. Mesajul lui Varlaam era acela că propozițiile teologiei catolice nu au valoare apodictică, având doar valoare „dialectică” întrucât nu constituie decât simple dezbateri pornind de la adevărurile biblice (era vorba de acele „demonstrații” bazate pe propoziții biblice, întâlnite de exemplu în lucrări ca Sic et non a lui Abélard).
Argumentarea lui Varlaam reprezenta un pericol și pentru ortodoxie, din punctul de vedere al lui Grigore Palamas. Prin aceleași argumente s-ar fi putut, la o adică, arăta că nici propozițiile ortodoxiei nu au valoare apodictică."

Despre Georgios Gemistos Plethon am gasit ca avea elemente de filosofie neoplatonica, tangente cu evreii si simpatii pentru invataturile lui Zoroastru.

Iar despre Alchidin, am gasit in cartea „Viața Sfîntului Sava Vatopedinul”(sec. XIV), scrisă de Sf.Filothei Kokinos(ucenicul lui), urmatoarele:


--- Citat ---Vedenia aceasta a avut-o Sfîntul Sava în vremea cînd era nelămurit în legătură cu problema apărută atunci, a ereziei lui Achidin.

„Era noapte și mă rugam mult. Am făcut rugăciune neîntreruptă și stăruitoare pentru problema aceasta. Timpul trecea și apăreau zorii. La un moment dat mi s-a părut că am adormit. Dar nu era somn, ci o amorțeală a simțurilor trupești, care-mi ținea mintea între somn și veghe.

Se făcea că stau într-o biserică spațioasă și măreață. Un cor strălucitor de arhierei a ieșit din altar cu mult fast și strălucire. Îndată ce au ieșit pe ușile împărătești, n-au urmat toți același drum, ci s-au despărțit în două, ca un rîu. Jumătate au completat spațiul din dreapta, înconjurîndu-l. Au început de la stîlpul porții împărătești și au continuat să stea drepți și măreți în fața sfintelor icoane. Stăteau spate în spate, lipiți, așezați ca într-un lanț. Cealaltă jumătate s-a așezat la fel, în spațiul din stînga.

Un respect negrăit stăpînea pretutindeni. Toți erau gînditori, toți cugetau, toți se concentrau. Totodată acolo se afla o mare mulțime de oameni. Cu toții îi priveam pe arhierei cu teamă și respect.

Atunci am văzut pe cineva care semăna cu un diacon, ieșind singur din acel altar. Strălucitor și luminos la chip și la veșminte, părea un înger venit să aducă porunci minunate. În mînă ținea o carte, gata să citească ce scria în ea. S-a înclinat în dreapta și în stînga în fața celor prezenți, a pășit drept și a urcat pe scările amvonului. Mai întîi a tăcut puțin și a atras toate privirile asupra lui, cum era firesc. Astfel i-a făcut pe ascultători să fie și mai atenți. O tăcere adîncă stăpînea încă pretutindeni. Atunci a deschis cartea – ce priveliște înfricoșătoare! – și a spus: „Achindin, care a rostit cuvinte hulitoare împotriva Bisericii lui Dumnezeu, al doilea Iuda, trădătorul evlaviei, al doilea Arie, sfîșiind ca și acela Biserica lui Hristos, apostatul, vrăjmașul și războinicul vădit al adevărului, să fie anatema!”

La auzul acestor cuvinte, corul acela strălucitor al arhiereilor a rupt tăcerea, și împreună cu mulțimea a rostit aceleași cuvinte: „Anatema!”. Acest vuiet negrăit a devenit din ce în ce mai puternic, repetînd de multe ori cuvîntul. Atunci și eu, ca și cînd m-ar fi împins o putere nevăzută, am strigat același cuvînt ca și ceilalți. În clipa aceea mi-am revenit în sine. Vederea aceasta minunată mi se stinsese, însă gura mea rostea încă cuvîntul acelei hotărîri îngerești: „Anatema!”

Acestea s-au întîmplat în vedenia Sfîntului Sava. Care învățat în cele sfinte se va îndoi că această hotărîre a venit din cer? Cine se va îndoi că acea carte este a întîilor-născuți, scriși în ceruri (Evrei 12,23). În ea sunt scrise numele celor care urmează tradiția apostolică, după cum menționează hotărîrea: „Bucurați-vă, că numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10,20). Și invers, de acolo sunt șterse numele potrivnicilor Ortodoxiei, și sunt anatemizați într-un glas, de către întreaga Biserică cerească.
--- Terminare citat ---

Deci cred ca e clar... :D Aici e mai mult decat rationalism apusean: este paganism!

PlatonP:
Binevenite caracterizările acestora!

Și acum, iată o aplicație practică actuală:

Întrebare de baraj

Ce personaj(e)/grupare se manifestă în biserică, în societate, media și internet, universități, în zilele noastre (începând din secolul trecut) într-un vădit duh varlaamit antipalamit, deci antiortodox?  ::)

Andrei:
Eu unul marturisesc ca nu stiu raspunsul. Sau ma rog, as avea niste idei dar nu stiu exact despre cine e vorba.
Si sunt chiar curios sa aflu.

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina urmatoare

[*] Pagina precedenta

Du-te la versiunea completa